CE ESTE MEDITAȚIA?

meditatia

Atât de mult din stresul şi tensiunea pe care o trăim în mod normal vine din minte, iar multe dintre problemele pe care le experimentăm, inclusiv starea proastă de sănătate, sunt generate sau agravate prin această stare de stres. Numai prin meditarea supra respirației timp de zece sau cincisprezece  minute în fiecare zi vom putea să reducem acest stres.

Vom experimenta un sentiment de calm şi spațiu în minte, iar multe dintre problemele nostre vor dispărea. Situațiile dificile vor deveni mai ușor de gestionat, ne vom simți în mod natural mai aproape şi cu bună dispoziție față de ceilalți oameni, iar relațiile noastre se vor îmbunătăți treptat.

Scopul meditației este de a ne face mintea calmă și liniștită. Aşa cum am menționat mai devreme, dacă mintea noastră este liniștită vom fi liberi de griji şi disconfort mental, iar astfel vom experimenta fericirea adevărată; însă dacă mintea noastră nu este liniștită, vom constata că este foarte greu să fim fericiți, chiar dacă trăim în cele mai bune condiții. Dacă ne antrenăm în meditație, mintea noastră va deveni în mod treptat din ce în ce mai liniștită, şi vom experimenta o formă din ce în ce mai pură a fericirii. La un moment dat vom fi capabili să rămânem fericiți tot timpul, chiar şi în cele mai dificile împrejurări. 

Geshe Kelsang Gyatso
Play Video

Cum să meditezi?

1- Alegem un loc liniștit să medităm şi ne așezăm într-o poziție confortabilă. Ne putem așeza în poziția tradițională, cu picioarele încrucișate sau în oricare altă poziţie în care ne simţim comod. Dacă dorim, putem să ședem pe scaun. Cel mai important lucru este să ne menținem spatele drept pentru a ne împiedica mintea să devină greoaie sau somnoroasă.

2- Ședem cu ochii parțial închiși şi ne îndreptăm atenția asupra respirației. Respirăm natural, de preferat pe nas, fără a încerca să ne controlăm respirația, şi încercăm să devenim conștienți de senzația aerului care intră şi iese pe nări. Această senzație este obiectul meditației noastre. 

3- La început mintea noastră va fi foarte activă, şi putem chiar să simțim că meditația ne face mintea şi mai activă; în realitate însă devenim numai mai conștienți de cât de activă este mintea noastră de fapt. Vom fi foarte tentați să dăm curs diferitelor gânduri pe măsură ce ele apar, dar va trebui să rezistăm acestei tentații şi să rămânem concentrați în mod convergent asupra senzației create de respirație. Dacă descoperim că mintea noastră a deviat şi ne urmează gândurile, trebuie să ne întoarcem imediat asupra respirației. Trebuie să repetăm de câte ori este necesar până mintea se concentrează asupra respirației.

Dacă practicăm în acest fel, cu răbdare, treptat gândurile noastre care ne distrag atenția vor dispărea şi vom experimenta  un sentiment de pace interioară şi relaxare. Mintea noastră se va simţi lucidă şi spațioasă, iar noi ne vom simţi reîmprospătați. Când marea este agitată, sedimentele se ridică, iar apa devine tulbure, însă când vântul încetează, nămolul se așează treptat, iar apa se limpezește. Într-un fel asemănător, când fluxul de gânduri care distrag atenția, altminteri neîncetat, este calmat prin concentrare asupra respirației, mintea noastră devine neobișnuit de lucidă şi clară. Ar trebui să rămânem în această stare de calm mental pentru o vreme.

meditatia asupra respiratiei

Deși meditația asupra respirației este numai o etapă preliminară de meditație, ea poate fi poarte puternică. Prin această practică putem vedea că este posibil să experimentăm pacea interioară şi mulțumirea numai prin control asupra minții, fără a fi nevoiți să depindem deloc de condițiile externe. Când turbulența gândurilor care ne distrag atenția încetează, iar mintea noastră se liniștește, din interiorul nostru apare în mod natural o fericire şi o mulțumire profundă. Această stare de bine şi de mulțumire ne ajută să facem față greutăților şi preocupărilor vieții de zi cu zi. Atât de mult din stresul şi tensiunea pe care o trăim în mod normal vine din minte, iar multe dintre problemele pe care le experimentăm, inclusiv starea proastă de sănătate, sunt generate sau agravate prin această stare de stres. Numai prin meditarea supra respirației timp de zece sau cincisprezece  minute în fiecare zi vom putea să reducem acest stres. Vom experimenta un sentiment de calm şi spațiu în minte, iar multe dintre problemele nostre vor dispărea. Situațiile dificile vor deveni mai ușor de gestionat, ne vom simți în mod natural mai aproape şi cu bună dispoziție față de ceilalți oameni, iar relațiile noastre se vor îmbunătăți treptat.

Ar trebui să ne antrenăm în această meditație preliminară până când vom reduce distragerile grosiere, iar apoi ne putem antrena în meditațiile propriu-zise, explicate în această carte. Pentru a realiza aceste meditații, începem prin calmarea minții prin meditare asupra respirației, iar apoi continuăm cu etapele de meditație analitică şi de plasare, conform instrucțiunilor specifice fiecărei meditații.

cum sa meditezi sezand
cum sa meditezi

Meditația este o minte concentrată în mod convergent asupra unui obiect virtuos, și a cărei funcție este de a face mintea să fie liniștită şi calmă. Oricând medităm, desfășurăm o acţiune mentală care ne va face să experimentăm pace interioară în viitor. În mod normal avem perturbații mentale, zi şi noapte, toată viața, iar acestea sunt opusul păcii interioare. Uneori, însă, experimentăm în mod natural pacea interioară, iar acest lucru se întâmplă pentru că în vieţile noastre anterioare ne-am concentrat asupra unor obiecte virtuoase. Un obiect virtuos este unul care face ca noi să dezvoltăm o minte liniștită, atunci când îl analizăm şi ne concentrăm asupra lui. Dacă ne concentrăm asupra unui obiect care face ca noi să dezvoltăm o minte neliniștită, cum ar fi furia sau atașamentul, acest lucru indică faptul că, pentru noi, obiectul este non-virtuos. Există şi multe obiecte neutre, care nu sunt nici virtuoase şi nici non-virtuoase.

Există două tipuri de meditație: meditația analitică şi meditația plasată. Meditația analitică constă în contemplarea înțelesului unei îndrumări spirituale pe care am auzit-o sau pe care am citit-o. Prin contemplarea în profunzime a acestor îndrumări vom ajunge, la un moment dat, la o concluzie certă, sau vom determina o anumită stare virtuoasă a minţii să apară. Acesta este obiectul meditaţiei plasate. Apoi ne concentrăm în mod convergent asupra acestei concluzii sau asupra acestei stări virtuoase a minţii, cât mai mult timp posibil, spre a ne familiariza cu ea în profunzime. Această concentrare convergentă este meditația plasată. Meditația analitică este adesea denumită ‘contemplare‘, iar meditația plasată este denumită adesea ‘meditație‘. Meditația plasată depinde de meditația analitică, iar meditația analitică depinde de ascultarea sau citirea unor îndrumări spirituale.

extras din cartea “Cum să îți transformi viața de Geshe Kelsang Gyatso”